AUTUNNO - BRUNO VENTURINI

 

 

Forse è ll'autunno

Ca mme mantene 'sta malincunia.

Chiove a zeffunno,

Ninetta mia.

È uttombre quase, vierno mme pare.

Jurnate fredde, nuttate amare.

Sempe aspettanno ca 'na parola,

Una, una sola,

Mme venesse 'a te,

Mme venesse 'a te.

E tu che faje?

Staje allera o malinconica 'e 'sti juorne?

Mme pienze maje? Tuorne o nun tuorne?

E sì, faje buono, statte luntana,

Tanto, è passata 'n'annata sana

Ca nun mm'hê scritto cchiù 'na parola,

Una, una sola.

Già, sì sempe tu!

Già, sì sempe tu!